19 idei de cadouri pentru profesori

La catedră se scrie toată ziua, dar cu ce apucă omul: pixul rămas de la ședință, cel împrumutat din cancelarie, cel uitat de un elev în bancă. Setul cu stilou și pix vine în cutie, cu mesaj gravat, și e primul lucru din listă care se folosește a doua zi dimineață. Merge la orice materie, fiindcă nu presupune nimic despre ce predă. Dacă vrei să știi sigur că nu dublezi, întreabă un părinte din comitet ce s-a mai luat anul trecut.

Nisip, pietre și o greblă mică, într-o tăviță care intră între laptop și teancul de lucrări. Se trage o dâră prin nisip în pauza dintre două corectări și atât, asta e tot ce face. Merge la cineva care vine acasă epuizat de la școală și nu are chef de încă un obiect de folosit.

Pe raft arată ca un dicționar englez-român legat în pânză, dar se deschide cu cheie și are casetă metalică înăuntru. Înăuntru intră cheile de la clasă, banii de excursie strânși de la copii sau ce nu e de lăsat la vedere în cancelarie. Gluma bună e că stă exact acolo unde nimeni nu caută, adică între cărți.

Sacoșa de pânză cu care se cară caietele de acasă la școală și înapoi, cu numele sau cu materia imprimate pe ea. Se folosește în fiecare zi, spre deosebire de multe alte cadouri din listă, și se spală când se murdărește.

Cutie în formă de căsuță, marca OTOTO, în care încap pliculețele din câteva cutii obișnuite, amestecate. Se scoate unul la întâmplare și se vede ce iese: mentă, tei sau fructe de pădure. Pentru un om care bea ceai între ore, dintr-un termos ținut în geantă, e o îmbunătățire mică și zilnică. Stă pe blatul din bucătărie sau în cancelarie, dacă are un raft al lui acolo.

7 piese: pană de păun, cerneală, penițe de schimb, suport. Profesorul de română sau de istorie îl duce la clasă și îi pune pe copii să scrie o frază așa cum se scria acum 200 de ani, iar ora aceea se ține minte. Cutia arată a cadou din prima secundă, fără ambalat.

Are 35 de constelații, printre care și cele 12 semne zodiacale. Stratul argintiu se dă jos cu unghia, contur cu contur, pe măsură ce le prinzi pe cer cu ochiul liber. Cadou pentru profesorul de fizică sau de geografie care iese cu clasa la observat cerul, dar merge la fel de bine pentru cine ține telescopul în balcon. Se completează în ani, nu într-o seară, ceea ce e jumătate din farmec.

Se scrie pe ea cu markerul inclus, iar literele se aprind pe fundal întunecat. Pe catedră ține orarul săptămânii sau termenul până la care se predau referatele, la vedere, fără să mai fie repetat de 3 ori pe oră. Se șterge cu o cârpă umedă și se rescrie luni dimineața.

Un semn de carte în formă de inimă, din metal subțire, care se prinde pe pagină fără s-o îndoaie. E cadoul de câțiva lei de la un singur elev, exact categoria care nu pune profesorul în nicio situație incomodă. Se folosește zilnic de cine corectează cu o carte deschisă alături.

Două pixuri în formă de bețe de tobă, pentru profesorul de muzică sau pentru cel care oricum bate ritmul pe catedră când clasa nu se liniștește.

Globul stă suspendat în aer, ținut de un câmp magnetic, și se rotește singur. La ora de geografie e demonstrație pe bune, nu decor: elevii se opresc din vorbit ca să se uite la el. Acasă, pe birou, face aceeași treabă cu musafirii. E cadoul de la clasă, nu de la un singur părinte, fiindcă intră în altă categorie de preț decât un stilou. Dacă vă strângeți mai mulți și vreți un singur lucru pe care profesorul să-l țină minte peste ani, ăsta e.

Se prinde sub birou și ține picioarele ridicate cât timp se corectează al treizecilea test. Cadoul de râs care ajunge folosit zilnic.

Harta e o tablă de plută decupată pe conturul continentelor, deci se înfige în ea orice, cu pioneze: orașele vizitate, capitalele întrebate la teză, hârtiuțe cu termene. Profesorul de geografie o pune în clasă, cel de istorie o folosește ca să marcheze pe unde s-au plimbat imperiile.

E o ascuțitoare de lemn mărită de câteva ori, în care se pun creioanele. Arată bine pe catedră sau pe biroul de acasă, unde se corectează tezele, și nu depinde de gustul nimănui: e lemn simplu, fără mesaj scris pe el. Un cadou bun de la un singur elev, când nu vrei să dai ceva care să pară că trage de atenție.

Agenda are coperta imprimată UV, cu numele pe ea, iar setul de scris vine gravat, în cutie de bambus. Se face pe materii, deci există și varianta de geografie, de informatică sau de religie: o alegi pe cea potrivită și adaugi dedicația. E cadoul care rezolvă cel mai bine problema clasei care se strânge și dă un singur lucru, fiindcă arată a atenție, nu a colectă.

Plăcuța vine cu 100 de litere, cifre, semne și emoticoane magnetice, din care se compune orice. Se scrie numele și materia, ca la conferință, sau se schimbă mesajul în funcție de săptămână și de câte lucrări sunt de corectat. Partea bună e că nu rămâne același cadou pentru totdeauna, fiindcă se rearanjează. Merge și în cancelarie, pe raftul cu dosare, ca să se știe al cui e teancul.

Capul lui Einstein, din care agrafele ies în sus ca un păr zburlit. Costă puțin și e exact genul de obiect care se comentează în cancelarie.

Un cilindru de sticlă cu baloane colorate care urcă și coboară după temperatura din cameră: se citește valoarea de pe cel mai de jos balon care încă plutește. Funcționează pe densitatea lichidului, adică fix lecția pe care profesorul de fizică o predă cu creta pe tablă. Măsoară între 18 și 26 de grade, deci e pentru interior, și vine în 2 înălțimi, de 18 sau de 28 de centimetri. Ia-l pe cel mare dacă stă pe catedră, unde se vede din ultima bancă.

Trofeu în 3 bucăți, maro cu auriu, din categoria obiectelor care se pun pe raft și rămân acolo ani buni. Se dă la sfârșit de ciclu, când clasa se termină și dirigintele rămâne cu o generație în urmă. Nu e util la nimic, și exact asta e ideea.